Din rezultatele mai multor studii, derulate și în anul 2024, descoperim că un număr de cel puțin 6 din 10 actuali angajați își doresc schimbarea, în următorul an, a domeniului profesional, iar doar 2 din 10 își doresc să devină antreprenori. Cei care fac pași concreți spre visul lor, profesional sau de business, sunt foarte puțini.
Principalele obiective care se doresc a fi atinse prin antreprenoriat sunt:
(1) independența financiară;
(2) mai mult timp liber;
(3) recunoaștere și șansa de a crește, schimbând lumea.
Principalele piedici, care îi opresc pe marea majoritate să facă pași concreți în antreprenoriat, sunt:
(1) frica de eșec și de a fi judecați;
(2) lipsa resurselor financiare;
(3) lipsa cunoștințelor de business.
Aceste rețineri sunt reale, dar ele pot fi depășite. Există soluții disponibile – trebuie doar să le cunoști și să le abordezi.
Profilul mediu al antreprenorului român este: bărbat, căsătorit, 40-49 de ani, bucureștean, cu studii superioare, activ în principal în comerț sau construcții.
Din păcate, România este codașa clasamentului european privind inițiativele antreprenoriale.
Contextul actual, pe piața muncii, poate fi descris cel puțin ca provocator pentru angajați. După o perioadă de câțiva ani în care balanța puterii (de negociere) a înclinat în favoarea angajaților, situația s-a schimbat. Nici inflația și încetinirea creșterii economice, alături de impactul direct asupra unor domenii, nu sunt în favoarea angajaților.
O parte dintre angajații afectați de actualul context economic își pot găsi acel „stimul prin constrângere” pentru a face primii pași în zona de antreprenoriat. Cele necesare unui antreprenor începător ar trebui să includă:
(1) perseverență;
(2) adaptabilitate;
(3) un psihic puternic;
(4) deschiderea de a face și de a învăța constant lucruri noi într-un cadru nu foarte organizat, la început;
(5) calitățile de vânzător.
Sunt disponibile online, chiar și gratuit, mai multe scurte teste care îți pot sugera eligibiltiatea și încuraja saltul spre antreprenoriat.
Printre avantajele pe care le poți exploata ca viitor antreprenor român se numără:
(1) procedura și cerințele simplificate pentru înființarea unei firme (sediu social, capital social);
(2) activarea într-o piață cu o creștere peste media europeană (unde piețele sunt deja mature) și totuși cu acces facil și la piața europeană;
(3) concurența nu foarte ridicată în multe domenii;
(4) fiscalitatea pentru companiile mici este similară paradisurilor fiscale (1-3% impozit pe venit) și fiscalitate favorabilă capitalurilor (8% pe dividende);
(5) nu există obligația de a avea angajați (deși acest lucru are impact asupra impozitării, intrând automat sub regimul de 16% impozit pe profit).
Provocările principale ale unui antreprenor român sunt:
(1) impredictibilitatea legislativă și fiscală;
(2) domeniile cu cerințe reduse de capital inițial (comerț, construcții), care sunt cele preferate, sunt deja ultraconcurențiale;
(3) costurile ridicate de finanțare;
(4) povara fiscală asupra muncii/salariaților (la 10 lei salariu net plătit, angajatorul mai achită aproximativ 7 lei taxe);
(5) ultra-birocrația, de care te lovești la fiecare pas.
Dacă aveți mai multe specializări și nu știți în ce domeniu să porniți, puteți face următorul exercițiu:
(1) pe o coală notați toate activitățile pe care le stăpâniți și pe care le-ați livrat ca angajat sau le-ați învățat la școală;
(2) tăiați acele activități care nu vă fac plăcere să le livrați;
(3) analizați din lista rămasă dacă sunt genul de cunoștințe/servicii/produse care ar putea fi cumpărate de oameni sau alte firme;
(4) încercați să reduceți lista la maximum 5 astfel de „domenii de specializare și activare”;
(5) informați-vă asupra viitorilor concurenți (ce fac, cum fac, ce nu fac bine) pe care deja îi găsiți pe piață livrând ceea ce v-ați propus la punctul anterior.
Dacă piedica dumneavoastră spre antreprenoriat ține de disponibilități/finanțare, atașăm o listă cu sursele de finanțare disponibile, încadrate în 3 categorii:
(1) accesibile (credit furnizor, avansuri de la clienți, credit pentru nevoi personale accesat de acționar);
(2) clasice (bancă, firme de leasing – pentru echipamente/aparatură, IFN/CAR);
(3) alternative (factoring, incubatoare de afaceri, granturi, business angels, crowdfunding, venture capital – în special pentru companiile IT).
În afară de a vă asculta inima și stomacul în luarea deciziei, nu ignorați partea de analiză a pieței, concurenților și documentarea privind cerințele legale (autorizații). Studiați în prealabil viitoarea concurență: cumpărați produse/servicii de la ei, urmăriți feedback-urile online ale clienților. Nu este obligatoriu să inventați din nou „apa caldă” sau „gaura de la covrig”; puteți începe o afacere în care excelați la capitolul experiență clienți.

Cum arată firma medie din România, conform datelor medii ONRC pentru anii 2021-2023?

Date nonfinanciare:

  • Vechime medie: 12 ani
  • 0,7 puncte de lucru
  • 1,4 asociați
  • Rata medie a insolvenței: 0,75%

Date financiare:

  • Cifra de afaceri: 2.700.000 Lei (sau 570.000 Lei/angajat)
  • Profit net: 210.000 Lei (aproximativ 8% marjă, sau 45.000 Lei/angajat)
  • 5 angajați
  • Stocuri medii: 1.400.000 Lei
  • Active imobilizate (auto, echipamente, imobiliare): 1.450.000 Lei
  • Datorii totale: 1.600.000 Lei
  • Capitaluri totale: 2.000.000 Lei

Dacă, în urma parcurgerii celor de mai sus, ești și mai hotărât să faci pasul spre antreprenoriat și doar te întrebi dacă domeniul sau domeniile alese sunt unele care, în mod statistic, îți oferă o șansă mai bună de reușită, încercăm să răspundem și acestei curiozități.

Cum am selectat domeniile cu șanse mai mari pentru antreprenoriat?

Din baza de CAEN-uri (activități economice derulate de companii), active majoritar în România sunt 600. În cadrul analizei, am exclus acele domenii particulare reglementate de ONRC (ex.: băncile, firmele de contabilitate, firmele de asigurări – acestea necesită autorizări și capitaluri speciale).

Majoritatea firmelor desfășoară mai multe activități simultan, iar analiza și gruparea s-au făcut pe baza CAEN-ului principal de activitate. Ne asumăm posibilele mici imperfecțiuni inevitabile ale rezultatelor.

Pentru a exclude efectele surprizelor ultimilor 3 ani (ex.: greedflation, războiul din Ucraina etc.), am folosit o medie a datelor pe trei ani.

Procedura de selecție, s-a axat pe două paliere:

  1. Pentru cei care își doresc o afacere mică și ușor controlabilă, poate în care doar ei lucrează.
  2. Pentru cei care își doresc un business scalabil, cu potențial de creștere semnificativă în timp.

Baza de evaluare a cuprins 15 criterii:

  • 6 criterii nonfinanciare (ex.: concurența din acel domeniu, vechimea medie a companiilor, numărul de insolvențe, datoriile la ANAF).
  • 9 criterii financiare (ex: cifra de afaceri, profitul net, numărul de angajați, total datorii, capitaluri).

Comune atât pentru afacerile mici, cât și pentru cele scalabile, au fost 9 criterii. Diferențierea s-a făcut prin 6 criterii suplimentare (ex.: cifra de afaceri, profit net, număr de angajați, număr de asociați).

În cazul punctajelor egale pentru mai multe domenii, diferențierea s-a făcut pe baza indicatorului ROE (rata de rentabilitate a capitalurilor proprii). Astfel, punctajul maxim pe un domeniu putea fi de 15 puncte.

Recomandările statistice, dacă planurile sunt pentru o afacere mică, sunt următoarele:

Topul de mai sus este dominat de recomandări din domeniile de comerț și servicii. În aceste domenii, barierele de intrare și cerințele inițiale de investiții (CAPEX) sunt relativ reduse. ¬ Recomandările statistice, dacă planurile sunt pentru afaceri scalabile, sunt următoarele:

Topul de mai sus este dominat de recomandări din domeniile de producție. În aceste domenii, barierele de intrare și cerințele inițiale de investiții (CAPEX) sunt clar mai ridicate, însă acestea pot asigura profituri mai mari, în condiții de risc asumat mai ridicat.

Dacă aveți o idee de afacere mai inedită, cercetați dacă cineva nu a pus deja, parțial, în practică o parte din aceasta. Din păcate, piața de idei de afaceri este mică sau aproape inexistentă. Adevăratele provocări apar în momentul în care începi să pui în practică o idee – provocări care nu sunt puține – iar validarea vine, în final, prin vânzări și profitul afacerii.

Dacă toate astrele se aliniază în inițiativa ta de a-ți porni o afacere, o primă listă de acțiuni esențiale ar trebui să includă:

  1. Autovalidarea – din punct de vedere psihic, al disponibilităților financiare și al timpului (disponibilitate de alocare +100%), pentru a te asigura că ai toate resursele necesare pentru acest pas.
  2. Studierea aprofundată a pieței și concurenței – analiza statistică, dar și practică (prin testarea personală a produselor/serviciilor concurenței), cu accent pe prețurile medii din piață pentru produse sau servicii similare.
  3. Alegerea efectivă a domeniului/domeniilor în care urmează să activezi – de preferat nu mai mult de 1-3 domenii conexe, pentru a evita pierderea focusului.
  4. Creionarea bugetului financiar necesar pornirii și funcționării – cel puțin pentru 1-2 ani. Adaugă la buget un minimum de 25% pentru cheltuieli neprevăzute. Este ideal să ai doi asociați în afacere, dintre care unul să dețină cel puțin 51% din acțiuni, pentru a evita blocajele viitoare în luarea deciziilor dificile.
  5. Decizia privind modalitatea de start – fie începi de la zero, fie alegi să cumperi o franciză sau o afacere similară, aflată la vânzare, pe care să o reprofilezi conform viziunii tale.
  6. Alegerea structurii fiscale – stabilirea dacă vei fi plătitor de TVA, precum și opțiunea dintre impozitul pe profit (16%) sau impozitul pe cifra de afaceri (1-3%).
  7. Structurarea afacerii astfel încât să fie „ușor și corect parasutabilă” în caz de eșec – de exemplu, contracte de muncă pe perioadă determinată, leasing operațional pentru echipamente, contracte de chirie flexibile etc.
  8. Pornirea rapidă cu testarea și validarea ideii de afaceri pe o perioadă de maximum 3-6 luni, cu disponibilitatea de a te repoziționa rapid sau de a închide afacerea, dacă nu funcționează.
  9. Testare, retestare și para-testare a ideilor pe parcursul perioadei de validare, cu documentarea atentă a rezultatelor și a lecțiilor învățate (ce a funcționat, ce nu și de ce).
  10. Decizia finală – după perioada de testare, stabilește dacă aceasta este direcția dorită, dacă vrei să rămâi temporar la nivelul actual sau dacă dorești să crești accelerat noua ta afacere.

Deși vremurile pot părea mai potrivite pentru un joc din copilărie, precum „țară, țară, vrem ostași”, nu ar strica să avem și un joc „țară, țară, vrem antreprenori.” Indiferent dacă, după ce ai parcurs acest articol, ai decis să faci pasul spre antreprenoriat acum, mai târziu sau deloc, nu înceta niciodată să:

  1. investiți în educația personală.
  2. utilizați statistica și datele publice pentru a lua decizii informate.
  3. apelați la consultanță sau sfaturi de la persoane cu experiență, pentru o opinie suplimentară asupra planurilor tale.

Acest articol se bazează pe colaborarea partenerilor:

  • Innovative Professional Services (IPS) – un investment boutique specializat în finanțări, consultanță și training, activ în Romania’
  • Lista Firmelor Active (ListaFirme.Ro) – prima și cea mai utilizată resursă de informații despre companiile din Romania